duminică, 28 aprilie 2013

Si totusi la Timisoara au fost primele tramvaie din Romania




 

În oraşe precum Aradul, Iaşiul sau Clujul, care desfăşoară sau au în plan mari proiecte de modernizare ale infrastructurii sau achiziţii de tramvaie noi, primarul sau gruparea politică câştigătoare este aceeaşi care a iniţiat aceste proiecte, dar nu acelaşi lucru s-a întâmplat în oraşe precum Timişoara, Galaţi sau Craiova.  In structura transportul public cu tramvaiul in municipiul  Timişoara au fost modernizati 40km linie tramvai, dar parasind barca puterii si punandu-l menajer pe popa don Gigi a pierdut trenil si  proiectele de modernizare a infrastructurii avizate ca SF  au murit in asteptare.  A fost un fas enorm cand Consiliul local aprobase un împrumut de 50 de milioane de euro pentru achiziţionarea de tramvaie noi, fara ca structura sa fie finalizata si fara realizarea unui nou depou.  Rezultatul in mod firesc a fost ca alesul Nicolae Robu nu a fost de acord cu achiziţionarea de tramvaie noi, declarând că nu este o prioritate şi că e mult mai important ca Timişoara să reabiliteze termic toate clădirile decât să cumpere tramvaie.
La Arad, unde Gheorghe Falcă a fost reales pentru un al treilea mandat, proiectele legate de tramvai sunt bine văzute de toţi politicienii. Aradul este unul din oraşele cu cel mai mare grad de reabilitare a liniilor de tramvai şi are deja asiguraţi bani pentru achiziţie de tramvaie noi şi modernizare a depoului printr-un împrumut de zece milioane de euro de la BERD. Opozanţi ai actualului primar au susţinut şi ei că este nevoie de tramvaie noi, dar şi de extinderi, şi că se poate face mult mai mult în acest sens.         La Cluj, prima garnitură de tramvai adusă pentru 1,5 milioane de euro, înainte de alegeri, a fost folosită ca vehicul electoral: la prezentarea primului tramvai, unde a fost chemată presa, au ajuns nu doar primarul interimar Radu Moisin (PDL), ci şi candidatul partidului la fotoliul de primar Emil Boc, preşedintele PDL Cluj Daniel Buda, şi prefectul Florin Stamatian şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alexandru Coroian (PDL).                                                                                                                   În Bucureşti, transportul public s-a bucurat de ceva mai multă atenţie ca în alegerile precedente, dar, cu puţine excepţii, soluţiile propuse de candidaţi cu greu s-au ridicat la pretenţiile unei capitale", arată Club Feroviar. 13 oraşe din România folosesc transportul cu tramvaiul, mai puţin cu două faţă de acum cinci ani,
prin renunţarea la acest mod de transport în două oraşe importante, Braşov şi Constanţa.
Majoritatea oraşelor cu tramvaie derulează proiecte de reabilitare a infrastructurii de tramvai, multe dintre ele obţinând finanţări nerambursabile prin intermediul Programului Operational Regional (POR), Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor. Oradea, în 2008, şi Clujul, în 2012, sunt singurele oraşe care au achiziţionat vehicule noi de tramvai.                                         E dureros sa vezi ca in Timisoara actiunea stagneaza, demarandu-se  sau incercandu-se demararea unor proiecte care inca mai puteau astepta (linie troleibuz Dumbravita si Ghiroda) pana la finalizarea modernizarii liniilor de tramvai.  Regretabil este ca popa se afla inca la conducerea regiei desi timp de 4 ani nu a aratat nici o gandire a dezvoltarii transportului electric in Timisoara.                                                                                                                                Stimate domnule primar inca mai asteptam schimbarea la RATT                                                                                                                                                                                  
Arad TRAMVAIE (URBAN) 
Retea activa: 53.8 km echivalent (27.8 km cale dubla, 24.2 km cale simpla bidirectionala, 3.5 km cale simpla). 
Retea inactiva: 0.3 km cale dubla. 
Retea totala: 54.1 km echivalent (28.1 km cale dubla, 24.2 km cale simpla bidirectionala, 3.5 km cale simpla). 
Trasee: 1(6.1 km), 1b(10.3 km), 2(10.0 km), 3(9.7 km), 4b(7.8 km), 5(9.4 km), 6(7.6 km), 7(7.5 km), 8(5.5 km), 9(14.1 km), 10(12.1 km), 11(26.9 km), 12(24.9 km), 15(6.4 km), 15b(9.5 km), 16(4.9 km), 16b(15.7 km), 17(7.5 km), 18(5.5 km). 
Botosani TRAMVAIE 
Retea activa: 7.4 km cale dubla. 
Retea inactiva: 0.5 km echivalent (1.1 km cale simpla). 
Retea totala: 8.0 km echivalent (7.4 km cale dubla, 1.1 km cale simpla). 
Trasee: 101(5.7 km), 102(4.6 km).
Braila TRAMVAIE (URBAN) 
Retea activa: 22.7 km echivalent (20.4 km cale dubla, 2.9 km cale simpla, 0.8 km cale dubla acces depou). 
Trasee: 21(9.5 km), 22(9.5 km), 23(8.1 km), 24(8.1 km), 25(4.8 km).
Braila TRAMVAIE (TOATA RETEAUA) 
Retea activa: 22.7 km echivalent (20.4 km cale dubla, 2.9 km cale simpla, 0.8 km cale dubla acces depou). 
Trasee: 21(9.5 km), 22(9.5 km), 23(8.1 km), 24(8.1 km), 25(4.8 km).
Bucuresti TRAMVAIE 
Retea activa: 134.7 km echivalent (132.0 km cale dubla, 2.4 km cale simpla, 1.4 km cale dubla acces depou). 
Retea inactiva: 9.2 km echivalent (7.0 km cale dubla, 4.3 km cale simpla). 
Retea totala: 143.9 km echivalent (139.1 km cale dubla, 6.7 km cale simpla, 1.4 km cale dubla acces depou). 
Trasee: 4(4.3 km), 5(8.8 km), 7(7.2 km), 8(13.9 km), 11(16.2 km), 14(8.3 km), 16(8.1 km), 19(13.5 km), 20(7.0 km), 21(7.3 km),23(13.9 km), 24(6.6 km), 25(16.3 km), 27(10.2 km), 32(5.4 km), 34(16.3 km), 35(10.2 km), 36(12.1 km), 40(11.4 km), 41(9.7 km),42(5.7 km), 45(6.7 km), 46(9.3 km), 47(9.4 km), 55(7.2 km), 56(6.7 km). 
Cluj TRAMVAIE 
Retea activa: 12.0 km echivalent (11.7 km cale dubla, 0.5 km cale simpla). 
Trasee: 100(6.0 km), 101(6.2 km), 102(12.0 km).
Craiova TRAMVAIE 
Retea activa: 16.5 km echivalent (16.1 km cale dubla, 0.7 km cale simpla). 
Trasee: 100(6.4 km), 101(12.0 km), 102(16.5 km).
Galati TRAMVAIE 
Retea activa: 12.0 km echivalent (11.7 km cale dubla, 0.7 km cale simpla). 
Retea inactiva: 12.0 km cale dubla. 
Retea totala: 23.9 km echivalent (23.6 km cale dubla, 0.7 km cale simpla). 
Trasee: 1(4.8 km), 3(6.7 km), 39(8.9 km), 39b(7.9 km), 40(6.3 km), 43(3.9 km).
Iasi TRAMVAIE 
Retea activa: 29.7 km echivalent (29.4 km cale dubla, 0.4 km cale dubla folosita pe un fir). 
Retea inactiva: 5.2 km cale dubla. 
Retea totala: 35.0 km cale dubla. 
Trasee: 1(8.0 km), 2(6.8 km), 3(7.5 km), 5(8.8 km), 6(6.2 km), 7(7.3 km), 11(10.5 km), 13(8.0 km). 
Oradea TRAMVAIE 
Retea activa: 16.7 km cale dubla. 
Trasee: 1n(7.8 km), 1r(7.8 km), 2(7.4 km), 3n(6.5 km), 3r(6.5 km).
Ploiesti TRAMVAIE 
Retea activa: 10.3 km echivalent (9.7 km cale dubla, 0.7 km cale simpla, 0.2 km cale dubla acces depou). 
Trasee: 101(6.6 km), 102(5.4 km).
Resita TRAMVAIE 
Retea activa: 10.2 km echivalent (10.0 km cale dubla, 0.2 km cale dubla acces depou). 
Trasee: 1(8.6 km), 1b(10.0 km).
Sibiu TRAMVAIE
Retea activa: 8.4 km cale dubla. 
Timisoara TRAMVAIE 
Retea activa: 37.8 km echivalent (33.7 km cale dubla, 4.0 km cale simpla bidirectionala). 
Trasee: 1(7.3 km), 2(7.8 km), 3(6.8 km), 4(8.6 km), 5(7.7 km), 6(7.7 km), 7(8.4 km), 8(6.7 km), 9(6.5 km), 10(5.3 km). 

duminică, 14 aprilie 2013

Daca vrei poti adidas torsion daca nu ...ramane popa cu Acatiste si microbuze :)


Tramvaiele din Craiova, modernizate cu bani europeni

Administratie - Adrian DINU

Primarul Lia Olguţa Vasilescu şi directorul RAT Craiova, Alin Goga
Primăria şi RAT Craiova se vor asocia cu Oficiul Naţional de Cercetări Aerospaţiale din Franţa, pentru a reface tramvaiele, utilizând brevetul unui craiovean
Tramvaiele hârbuite care rulează în prezent în Craiova urmează să fie modernizate cu fonduri europene nerambursabile, în cadrul unui pachet de proiecte depuse de Primăria Craiova şi Regia Autonomă de Transport (RAT). Anunţul a fost făcut ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, de primarul municipiului, Lia Olguţa Vasilescu, şi de directorul RAT, Alin Goga.
La baza modernizării, brevetul lui Meluşel
În august 2012, Primăria Craiova şi RAT au elaborat şi depus Pachetul Integrat de proiecte în cadrul Operaţiunii 1.3.1. POS CCE „Dezvoltarea structurilor de sprijin al afacerilor de interes naţional şi internaţional - Poli de Competitivitate“. Pachetul de proiecte conţine Strategia de Dezvoltare a Polului de Competitivitate INOVTRANS, precum şi fişele celor zece proiecte componente (trei de investiţii, patru de Cercetare - Dezvoltare - Inovare şi trei de tip „soft“), a căror valoare solicitată din fonduri nerambursabile va fi de aproximativ opt milioane de euro. Pachetul Integrat a fost selectat, urmând ca până pe 22 martie 2013 să fie întocmite şi depuse toate cele zece proiecte.
Activităţile ce vor fi derulate în cadrul proiectelor acestui Pachet Integrat vor fi asimilate codului CAEN 3020 - „Fabricarea materialului rulant“, rezultatul final al implementării proiectelor urmând să fie acela de adaptare/modernizare a tramvaielor existente în Craiova în unele cu platformă coborâtă, aşa cum cer normele actuale ale Uniunii Europene.
„Acum două zile am primit răspunsul că acest proiect a fost acceptat. Pentru RAT Craiova, asta înseamnă investiţii de circa 2,5 milioane de euro din fonduri comunitare nerambursabile“, a explicat directorul RAT Craiova, Alin Goga.
„Acest proiect înseamnă, de fapt, să facem producţie la RAT Craiova, adică să modernizăm tramvaie şi să construim altele noi. În plus, din acest proiect, noi ne alegem nu doar cu locuri de muncă, ci şi cu halele modernizate şi dotate la nivel european. În cadrul proiectului vom folosi brevetul de invenţie al unui craiovean care s-a asociat cu noi“, a declarat primarul Olguţa Vasilescu. Brevetul la care face referire primăriţa îi aparţine inginerului Valentin Meluşel, care a fost cadru didactic la Facultatea de Mecanică, iar acum are propria firmă.
Soluţii tehnice pentru tramvaie, propuse de cercetătorii aerospaţiali
Proiectele de investiţii din cadrul acestui Pachet Integrat vizează realizarea la Craiova a unui Centru de Cercetare şi Mentenanţă Avansată pentru industria mijloacelor de transport în comun acţionate electric, modernizarea, reabilitarea şi dotarea infrastructurii pentru realizarea noilor boghiuri brevetate de Meluşel, inclusiv reabilitarea şi dotarea halelor RAT în vederea asamblării finale a tramvaielor modernizate.
Partea de Cercetare - Dezvoltare - Inovare vizează proiectarea unui nou sistem de acţionare şi conducere a tramvaielor cu podea joasă, dezvoltarea sistemului de boghiuri cu înălţime variabilă care stă la baza acestor modernizări şi realizarea în Craiova a prototipului acestui tramvai modernizat.
A treia componentă, de tip „soft“, vizează promovarea şi valorificarea pe pieţele interne şi internaţionale a acestui tip de modernizări a tramvaielor.
„În realizarea acestui pachet de proiecte ne vom asocia cu ONERA (Oficiul Naţional de Cercetări Aerospaţiale din Franţa) şi alte institute de cercetare şi universităţi din Franţa. Dorim să transformăm Craiova în cel mai important centru de Cercetare -Dezvoltare - Inovare din Europa Centrală şi de Est“, a spus Olguţa Vasilescu.

sâmbătă, 13 aprilie 2013

Sper sa-l citeasca si cei pentru care l-am publicat!


HEI, TRAMVAI! Cum au ajuns timişorenii în rând cu americanii, englezii şi germanii

    tramvai_timisoara_1La 1860, timişorenii ieşeau deja la randevu pe arterele comerciale ale oraşului. Industria înfloritoare atrăgea muncitori, oamenii se stabileau în zonă, Timişoara creştea în dimensiuni şi o nouă problemă apărea: TRANSPORTUL PUBLIC ÎN LOCALITATE.
    Carol Küttel, primarul de atunci, a luat atitudine. Împreună cu un grup de cetăţeni ai oraşului, a înfiinţat, pe 3 noiembrie 1867, o societate pe acţiuni. Scopul final? Construirea unei linii ferate prin oraş, pentru transportul de persoane şi mărfuri între cartiere. Aşa a apărut “Societatea de tramvaie cu cai din Timişoara”.
    Încep lucrările
    În 1868, muncitorii au început construcţia primei linii ferate. Ea unea cartierul Cetate cu “Ospătăria Regina Engleză” din Fabric. Cinci vagoane de persoane, 12 perechi de cai şi trei perechi de rezervă formau “arsenalul” de care dispunea societatea. Au fost angajaţi un controlor, şase încasatori, şapte vizitii şi trei păzitori de linie.
    În 8 iulie 1869, primii români călătoreau într-un tramvai tras de cai, la Timişoara.
    Premieră pentru români
    În lume, tramvaiele cu cai au fost folosite pentru prima dată la New York, în 1832 (foto 2). Parizienii au fost primii europeni care s-au bucurat de ele, începând cu 1854 (foto 3). La Londra, liniile de tramvai cu tracţiune animală au fost introduse în 1861 (foto 1).
    Au urmat oraşe importante ale vremii, Geneva, Copenhaga, Pesta, Viena, Berlin, Hamburg şi Stuttgart. Începând cu 1869, s-au plimbat cu tramvaiul locuitorii din Bruxelles şi... Timişoara.


    HEI, TRAMVAI! "Revoluţia" de la 1899

      tramvai_timisoara_10La finalul lui 1898, încasatorii tramvaiului cu cai din Timişoara trăgeau linie şi făceau socotelile. 874.900 de bilete au reuşit să vândă într-un an. În 1900, la bilanţul anual, cifra de bilete vândute se triplase. Vinovată de diferenţă era o maşinărie deja prezentă pe străzile din Bucureşti, apariţie proaspătă pe şinele timişorene: rapidul şi modernul TRAMVAI ELECTRIC.
      În 1892, cartierele Cetate şi Fabric erau deja unite de o linie de tramvai cu cai. Locuitorii din Elisabetin îşi doreau şi ei transport public în comun. Au înfiinţat o societate pe acţiuni şi au cerut aprobare pentru o linie nouă, pe care să circule un vehicul cu “motor de petrol sau aburi”.
      Mult mai potrivită ar fi fost o linie electrificată, au considerat reprezentanţii Consiliului Comunal. Aşa că, în 1897, începeau lucrările la linia de tramvai electric. Responsabile erau Societatea Unită de Electricitate din Budapesta-Viena şi Singer Felix&Comp din Berlin.
      Inaugurarea liniei electrice
      “Tramvaiele Comunale Electrice din Timişoara - societate pe acţiuni” se pregătea de inaugurare, în vara lui 1899. În 27 iulie avea să circule pentru prima dată prin oraş tramvaiul electric.
      La început, timişorenii puteau călători cu 17 vagoane motoare. Treptat, numărul lor a crescut şi au apărut şi liniile duble. Dacă între Fabric şi Iosefin, tramvaiul cu cai făcea o oră şi jumătate, la 1919, aceeaşi distanţă era parcursă cu tramvaiul electric în 32 de minute.


      Si primaria cunoaste subiectul

      Monitorul Primariei Municipiului Timisoara
      Exploatarea transportului în comun în Timişoara
      De la tramvaiele cu cai la cele electrificate, s-a trecut printr-o intensă epocă de dezvoltare a municipiului.
      Prima linie de cale ferată a fost construită în anul 1858, unind Ti­mişoara de Baziaş. După bombardarea din anul 1944, gara a fost refăcută la forma iniţială, urmând ca în anii ’70, ca urmare a modernizării instalaţiilor, clădirea să fie “îmbrăcată” în actuala arhitectură. Exploatarea transportului în comun din Timişoara s-a înfiinţat în anul 1869, ca o modestă întreprindere de tramvai cu cai. Construirea primei linii ferate a început în anul 1868 din Cetate până la “Ospătăria Regina Engleză“ din Fabric. Linia a fost predată circulaţiei la 8 iulie 1869. În acel timp, Societatea dispunea de următoarele mijloace de transport: cinci vagoane de persoane, 12 perechi de cai şi trei perechi de cai rezervă. Personalul era compus dintrun controlor, şase încasatori, şapte vizitii şi trei păzitori de linie.

      Avânt nebănuit la transport public
      După electrificare, circulaţia şi ren­tabilitatea tramvaiului au luat un avânt care a depăşit orice aşteptare. În anul 1898 la tramvaiul cu cai numărul că­lătorilor a fost de 874 900, iar la tramvaiul electric în anul 1900 au fost 2 397 492 călători. În anul 1903, oraşul Timişoara a cumpărat întreaga avere mobilă şi imobilă a societăţii de tramvaie şi a administrat de atunci, în regie proprie, această exploatare sub denumirea de “Tramvaiele comunale Timişoara”. Si­tu­aţia exploatării rezultă din datele rămase mărturie: lungimea totală de cale ferată era de 37 589 metri, iar lungimea de exploatare de 18 846 metri. Parcul de vagoane consta din 57 de vagoane motoare şi 18 remorci. Exploatarea avea un stabiliment central, ale cărui depouri au fost construite în anii 1899, 1909 şi 1927. În stabilimentul central exista o şcoală şi un cămin pentru ucenici... 


      joi, 11 aprilie 2013


      “Doua lucruri sunt infinite, universul si prostia umana,insa nu sunt sigur decat despre primul” – Albert Einstein

        Dupa opinia mea transpotul electric cu tramvaiele in Timisoara, primul oras din Romania cu tramvaie electrice a ajuns aproape de “desfintare”. Afirmatia o fac pe baza urmatoarelor constatari:

      1.    In mai putin de 4 ani, s-au desfintat sau se vor desfinta linii de tramvai:
      -       Linia 3 a fost desfintata.
      -       Linia 10 a fost desfintata
      -       Linia 5 va fi desfintata probabil in acest an.

      2.    S-au sistat lucrarile de modernizare a liniei cale, si nu au disparut in ceata lucrarile de revizie a linie cale.                                                                         Rezultatul: liniile de tramvai sunt  in afara oricaror normative  de circulatie pe urmatoarele tronsoane
      -       Calea Vidrighin (liniile 4, 8)
      -       B-dul Cetatii (linia 4)
      -       Linia  intre str. Ana Ipatescu si str. Mures( linia 7)
      -       Calea Buziasului (lini 4)
      -       Bucla IAEM (linia4,8,9)
      -       Bucla Optica (linia4)
      -       Liia tramvaiului 5 de la b-dul Cetatii in Ronat

      3.    Parcul de tramvaie a scazut de la 85 trenuri de tramvai la 45 vagoane de tramvai. Aceasta cadere se datoreaza faptului ca de 5 ani a fost desfintata activitatea de revizie la parcul de tramvaie. Surprinzator este faptul ca nimeni  nu-si pune intrebarea cum de tramvaiele existente in Timisoara mai circula inca in Germania  iar la noi aceleasi tramvaie sunt puse pe butuci???????

      4.    Curatenia parcului de tramvaie parafrazandu-l pe Nea Iancu este “Sublima dar lipseste cu desavarsire”.

      Parca dorind sa ne combata conducerea RATT posteaza pe pagina domnului primar urmatorul sondaj:

      31.01.2013 - Rezultatele chestionarului privind satisfactia clientilor RATT

      În perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013 a fost aplicat pe un eşantion de 375 de călători chestionarul pentru satisfacţia clienţilor Regiei Autonome de Transport Timişoara. Dintre aceştia 84% au avut vârsta între 20 şi 50 de ani. Chestionarul a cuprins 12 întrebări şi o rubrică de sugestii şi opinii. Călătorii au fost întrebaţi despre: curăţeniea, modernizarea şi siguranţa vehicolelor, comportamentul personalului, punctualitate, cardul de transport, informarea călătorului, controlul cu Poliţia Locală. În urma centralizării datelor s-a constatat că 58,12% dintre cei chestionaţi sunt mulţumiţi de serviciile R.A.T.T., 29,93% dintre cei care au răspuns se declară nemulţumiţi de serviciile R.A.T.T., iar un procent de 11,95% sunt foarte mulţumiţi. 
      În acelaşi chestionar călătorii au avut posibilitatea să acorde note de la 1 la 10, unde 10 reprezintă punctajul maxim. Serviciile R.A.T.T. au fost notate cu nota 8 de 114 chestionaţi (aproximativ 30%). 
      Regia Autonomă de Transport mulţumeşte tuturor pentru timpul acordat completării chestionarului, pentru seriozitatea de care au dat dovadă şi de multitudinea sugestiilor pe care ni le-au transmis. 
      Vă prezentăm în continuare gradul de satisfacţie al clienţilor în grafice. 


      Sa vedem reactia domnului primar, deoarece multi timisoreni ii citesc pagina de facebook.
      Vor rade, se vor mira sau vor ramane stupefiati de penibilitatea chestionarului publicat de popa?


      duminică, 7 aprilie 2013

      Esecul nu inseamna ca am fost invins / Ci inseamna c-am indraznit si am incercat sa dovedesc ceva.



      Esecul nu inseamna ca am fost un nebun,
      Ci inseamna ca am avut credinta sa lupt.

      Esecul nu inseamna ca am fost invins,
      Ci inseamna c-am indraznit si am incercat sa dovedesc ceva.


      Îndemn la luptă 

      Nu dor nici luptele pierdute,
      nici ranile din piept nu dor,
      cum dor acele brate slute
      care să lupte nu mai vor.

      Cat inima în piept iti canta
      ce-nseamna-n lupta-un brat rapus ?
      Ce-ti pasa-n colb de-o spada franta
      când te ridici cu-n steag, mai sus ?

      Infrant nu esti atunci când sangeri,
      nici ochii când în lacrimi ti-s.
      Adevaratele infrangeri,
      sunt renuntarile la vis.


      Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! 

      Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
      nu pentru patule, nu pentru pogoane,
      ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
      ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

      Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
      pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
      pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
      ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

      Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
      ci ca să aduni chiuind pe tapsane
      o claie de zări şi-o căciula de stele,
      ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

      Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
      şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
      şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
      ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

      Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
      pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
      pe toate ce slobode-ţi ies inainte,
      ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

      Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
      Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
      Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
      ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!