Sper sa-l citeasca si cei pentru care l-am publicat!

HEI, TRAMVAI! Cum au ajuns timişorenii în rând cu americanii, englezii şi germanii

Scris de Bianca Leucuţa

La 1860, timişorenii ieşeau deja la randevu pe arterele comerciale ale oraşului. Industria înfloritoare atrăgea muncitori, oamenii se stabileau în zonă, Timişoara creştea în dimensiuni şi o nouă problemă apărea: TRANSPORTUL PUBLIC ÎN LOCALITATE.

Carol Küttel, primarul de atunci, a luat atitudine. Împreună cu un grup de cetăţeni ai oraşului, a înfiinţat, pe 3 noiembrie 1867, o societate pe acţiuni. Scopul final? Construirea unei linii ferate prin oraş, pentru transportul de persoane şi mărfuri între cartiere. Aşa a apărut “Societatea de tramvaie cu cai din Timişoara”.

Încep lucrările

În 1868, muncitorii au început construcţia primei linii ferate. Ea unea cartierul Cetate cu “Ospătăria Regina Engleză” din Fabric. Cinci vagoane de persoane, 12 perechi de cai şi trei perechi de rezervă formau “arsenalul” de care dispunea societatea. Au fost angajaţi un controlor, şase încasatori, şapte vizitii şi trei păzitori de linie.

În 8 iulie 1869, primii români călătoreau într-un tramvai tras de cai, la Timişoara.
Premieră pentru români

În lume, tramvaiele cu cai au fost folosite pentru prima dată la New York, în 1832 (foto 2). Parizienii au fost primii europeni care s-au bucurat de ele, începând cu 1854 (foto 3). La Londra, liniile de tramvai cu tracţiune animală au fost introduse în 1861 (foto 1).

Au urmat oraşe importante ale vremii, Geneva, Copenhaga, Pesta, Viena, Berlin, Hamburg şi Stuttgart. Începând cu 1869, s-au plimbat cu tramvaiul locuitorii din Bruxelles şi... Timişoara.

HEI, TRAMVAI! "Revoluţia" de la 1899

Scris de Bianca Leucuţa

La finalul lui 1898, încasatorii tramvaiului cu cai din Timişoara trăgeau linie şi făceau socotelile. 874.900 de bilete au reuşit să vândă într-un an. În 1900, la bilanţul anual, cifra de bilete vândute se triplase. Vinovată de diferenţă era o maşinărie deja prezentă pe străzile din Bucureşti, apariţie proaspătă pe şinele timişorene: rapidul şi modernul TRAMVAI ELECTRIC.

În 1892, cartierele Cetate şi Fabric erau deja unite de o linie de tramvai cu cai. Locuitorii din Elisabetin îşi doreau şi ei transport public în comun. Au înfiinţat o societate pe acţiuni şi au cerut aprobare pentru o linie nouă, pe care să circule un vehicul cu “motor de petrol sau aburi”.

Mult mai potrivită ar fi fost o linie electrificată, au considerat reprezentanţii Consiliului Comunal. Aşa că, în 1897, începeau lucrările la linia de tramvai electric. Responsabile erau Societatea Unită de Electricitate din Budapesta-Viena şi Singer Felix&Comp din Berlin.

Inaugurarea liniei electrice

“Tramvaiele Comunale Electrice din Timişoara - societate pe acţiuni” se pregătea de inaugurare, în vara lui 1899. În 27 iulie avea să circule pentru prima dată prin oraş tramvaiul electric.

La început, timişorenii puteau călători cu 17 vagoane motoare. Treptat, numărul lor a crescut şi au apărut şi liniile duble. Dacă între Fabric şi Iosefin, tramvaiul cu cai făcea o oră şi jumătate, la 1919, aceeaşi distanţă era parcursă cu tramvaiul electric în 32 de minute.

Si primaria cunoaste subiectul

Monitorul Primariei Municipiului Timisoara

Exploatarea transportului în comun în Timişoara

 Istoria oraşului tău

De la tramvaiele cu cai la cele electrificate, s-a trecut printr-o intensă epocă de dezvoltare a municipiului.
Prima linie de cale ferată a fost construită în anul 1858, unind Ti­mişoara de Baziaş. După bombardarea din anul 1944, gara a fost refăcută la forma iniţială, urmând ca în anii ’70, ca urmare a modernizării instalaţiilor, clădirea să fie “îmbrăcată” în actuala arhitectură. Exploatarea transportului în comun din Timişoara s-a înfiinţat în anul 1869, ca o modestă întreprindere de tramvai cu cai. Construirea primei linii ferate a început în anul 1868 din Cetate până la “Ospătăria Regina Engleză“ din Fabric. Linia a fost predată circulaţiei la 8 iulie 1869. În acel timp, Societatea dispunea de următoarele mijloace de transport: cinci vagoane de persoane, 12 perechi de cai şi trei perechi de cai rezervă. Personalul era compus dintrun controlor, şase încasatori, şapte vizitii şi trei păzitori de linie.

Avânt nebănuit la transport public
După electrificare, circulaţia şi ren­tabilitatea tramvaiului au luat un avânt care a depăşit orice aşteptare. În anul 1898 la tramvaiul cu cai numărul că­lătorilor a fost de 874 900, iar la tramvaiul electric în anul 1900 au fost 2 397 492 călători. În anul 1903, oraşul Timişoara a cumpărat întreaga avere mobilă şi imobilă a societăţii de tramvaie şi a administrat de atunci, în regie proprie, această exploatare sub denumirea de “Tramvaiele comunale Timişoara”. Si­tu­aţia exploatării rezultă din datele rămase mărturie: lungimea totală de cale ferată era de 37 589 metri, iar lungimea de exploatare de 18 846 metri. Parcul de vagoane consta din 57 de vagoane motoare şi 18 remorci. Exploatarea avea un stabiliment central, ale cărui depouri au fost construite în anii 1899, 1909 şi 1927. În stabilimentul central exista o şcoală şi un cămin pentru ucenici... 

“Doua lucruri sunt infinite, universul si prostia umana,insa nu sunt sigur decat despre primul” – Albert Einstein

  Dupa opinia mea transpotul electric cu tramvaiele in Timisoara, primul oras din Romania cu tramvaie electrice a ajuns aproape de “desfintare”. Afirmatia o fac pe baza urmatoarelor constatari:

1.    In mai putin de 4 ani, s-au desfintat sau se vor desfinta linii de tramvai:

-       Linia 3 a fost desfintata.

-       Linia 10 a fost desfintata

-       Linia 5 va fi desfintata probabil in acest an.

2.    S-au sistat lucrarile de modernizare a liniei cale, si nu au disparut in ceata lucrarile de revizie a linie cale.                                                                         Rezultatul: liniile de tramvai sunt  in afara oricaror normative  de circulatie pe urmatoarele tronsoane

-       Calea Vidrighin (liniile 4, 8)

-       B-dul Cetatii (linia 4)

-       Linia  intre str. Ana Ipatescu si str. Mures( linia 7)

-       Calea Buziasului (lini 4)

-       Bucla IAEM (linia4,8,9)

-       Bucla Optica (linia4)

-       Liia tramvaiului 5 de la b-dul Cetatii in Ronat

3.    Parcul de tramvaie a scazut de la 85 trenuri de tramvai la 45 vagoane de tramvai. Aceasta cadere se datoreaza faptului ca de 5 ani a fost desfintata activitatea de revizie la parcul de tramvaie. Surprinzator este faptul ca nimeni  nu-si pune intrebarea cum de tramvaiele existente in Timisoara mai circula inca in Germania  iar la noi aceleasi tramvaie sunt puse pe butuci???????

4.    Curatenia parcului de tramvaie parafrazandu-l pe Nea Iancu este “Sublima dar lipseste cu desavarsire”.

Parca dorind sa ne combata conducerea RATT posteaza pe pagina domnului primar urmatorul sondaj:

31.01.2013 - Rezultatele chestionarului privind satisfactia clientilor RATT

În perioada decembrie 2012 – ianuarie 2013 a fost aplicat pe un eşantion de 375 de călători chestionarul pentru satisfacţia clienţilor Regiei Autonome de Transport Timişoara. Dintre aceştia 84% au avut vârsta între 20 şi 50 de ani. Chestionarul a cuprins 12 întrebări şi o rubrică de sugestii şi opinii. Călătorii au fost întrebaţi despre: curăţeniea, modernizarea şi siguranţa vehicolelor, comportamentul personalului, punctualitate, cardul de transport, informarea călătorului, controlul cu Poliţia Locală. În urma centralizării datelor s-a constatat că 58,12% dintre cei chestionaţi sunt mulţumiţi de serviciile R.A.T.T., 29,93% dintre cei care au răspuns se declară nemulţumiţi de serviciile R.A.T.T., iar un procent de 11,95% sunt foarte mulţumiţi. 
În acelaşi chestionar călătorii au avut posibilitatea să acorde note de la 1 la 10, unde 10 reprezintă punctajul maxim. Serviciile R.A.T.T. au fost notate cu nota 8 de 114 chestionaţi (aproximativ 30%). 
Regia Autonomă de Transport mulţumeşte tuturor pentru timpul acordat completării chestionarului, pentru seriozitatea de care au dat dovadă şi de multitudinea sugestiilor pe care ni le-au transmis. 
Vă prezentăm în continuare gradul de satisfacţie al clienţilor în grafice. 

Sa vedem reactia domnului primar, deoarece multi timisoreni ii citesc pagina de facebook.

Vor rade, se vor mira sau vor ramane stupefiati de penibilitatea chestionarului publicat de popa?

Esecul nu inseamna ca am fost invins / Ci inseamna c-am indraznit si am incercat sa dovedesc ceva.

Esecul nu inseamna ca am fost un nebun,
Ci inseamna ca am avut credinta sa lupt.

Esecul nu inseamna ca am fost invins,
Ci inseamna c-am indraznit si am incercat sa dovedesc ceva.

Radu Gyr

Îndemn la luptă 

Nu dor nici luptele pierdute,
nici ranile din piept nu dor,
cum dor acele brate slute
care să lupte nu mai vor.

Cat inima în piept iti canta
ce-nseamna-n lupta-un brat rapus ?
Ce-ti pasa-n colb de-o spada franta
când te ridici cu-n steag, mai sus ?

Infrant nu esti atunci când sangeri,
nici ochii când în lacrimi ti-s.
Adevaratele infrangeri,
sunt renuntarile la vis.

Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane! 

Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru patule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Pentru sângele neamului tău curs prin şanţuri,
pentru cântecul tău ţintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău pus în lanţuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Nu pentru mania scrâşnită-n măsele,
ci ca să aduni chiuind pe tapsane
o claie de zări şi-o căciula de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Aşa, ca să bei libertatea din ciuturi
şi-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
şi zărzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Şi ca să pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uşi, pe icoane,
pe toate ce slobode-ţi ies inainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Ridică-te, Gheorghe, pe lanţuri, pe funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Şi sus, spre lumina din urmă-a furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!

Copy paste

1,3 milioane de euro ar costa cele 10 minibusuri pe care primarul Robu vrea sa le cumpere pentru Timisoara. Vezi de unde bani!

 3 aprilie, 2013 - 1:22 PM     Roxana Deaconescu

TIMISOARA. La doar o zi dupa ce opiniatimisoarei.ro a anuntat ca primarul Timisoarei vrea sa cumpere microbuze pentru parcul auto al RATT, o companie a si venit cu un asemenea autobuz de dimensiuni reduse in fata Primariei. Reprezentantii unei renumite firme producatoare de autovehicule au prezentat autoritatilor locale cele mai noi minibusuri produse.

Cel mai nou si modern minibus costa cam 130.000 de euro si are toate dotarile pentru transportul pasagerilor in siguranta. S-ar preta foarte bine pentru Timisoara, considera atat primarul Nicolae Robu, cat si seful Regiei Autonome de Transport in Comun, Ioan Goia. Edilul sef al orasului a anuntat ca Timisoara ar avea nevoie de 10 astfel de mijloace de transport in comun, ceea ce inseamna ca investitia ar fi in jur de 1,3 milioane de euro. Si reprezentantii RATT cred ca ar fi utile 10 minibusuri.

CITESTE SI: Robu vrea sa cumpere microbuze care sa-i duca pe elevii din Timisoara la scoala. Crede ca Ciuhandu a facut o prostie cand a cumparat autobuze articulate

“Sprinter City 65. Este un autobuz urban de mici dimensiuni, se preteaza foarte bine pentru transportul de noapte, pentru liniile care fac jonctiunea dintre liniile principale din interiorul unui oras, pentru zonele cu centre istorice, asa cum are Timisoara, pentru curse speciale catre aeroport. Acopera acele segmente de transport de mica capacitate, inclusiv puteti sa-l dati pentru transportul scolarilor. Este facut in Germania, are sasiul coborat si respecta normele de transport pentru persoanele cu handicap, are absolut tot ce poate prezenta un autobuz de mari dimensiuni. Nu are nevoie de costuri speciale pentru mentenanta intr-un depou, cutia este una automata, in 7 trepte, schimbarea treptelor nu se simte, este absolut lin, consumul este undeva la 17-19%, in conditii de trafic urban cu capacitate maxima si aer conditionat. Capacitatea totala de transport este de 30 de persoane, cu tot cu locuri in picioare si scaune. Are trapa pentru accesul persoanelor cu dizabilitati. Acest autobuz este proiectat de la zero sa fie pentru transportul persoanelor. Valoarea ar fi undeva la 130.000 de euro. Este modelul pe care noi il recomandam Timisoarei ca sa se incadreze foarte bine in imaginea de ansamblu a orasului”, explica Stefan Weigel, reprezentantul comercial al companiei.

Prioritatea: transportul elevilor la scoala

Primarul Timisoarei, seful RATT si seful Directiei Tehnice din cadrul municipalitatii – Culita Chis – au ascultat cu atentie prezentarea facuta de reprezentantul companiei producatoare de astfel de autobuze de mici dimensiuni. Nicolae Robu a reiterat ideea de a cumpara astfel de minibusuri pentru ca soferii RATT sa transporte elevii timisoreni la scoala.

“Pe noi ne intereseaza sa achizitionam microbuze, daca se va dovedi ca merita sa o facem. Ne-ar interesa asta pentru a transporta copiii la scoala in conditii de siguranta. Vrem ca parintii sa fie linistiti, sa nu fie nevoiti sa-i transporte ei insisi la scoala dimineata, cand si ei parintii trebuie sa mearga la propriul loc de munca. Noi nu putem face achizitii decat prin licitatie publica”, a spus Robu.

Aceste mijloace de transport in comun ar urma sa deserveasca insa si alte rute, sa fie folosite pentru liniile secundare ale RATT, a anuntat seful regiei.

“Dimineata, la orele de varf, cand elevii pleaca la scoala, 40-50% din calatori sunt elevi care circula spre scoli. Deci aproape jumatate din cei ce circula dimineata intre 7 si 8.30 sunt elevi. Am facut o analiza si daca ar fi sa asiguram traseele secundare si transportul scolar integrat cel putin zece ne-ar trebui. Ca sa putem asigura liniile secundare, care nu au gradul de incarcare corespunzator liniilor principale, la jumatate din gradul de incarcare, este vorba de calatori care se urca in mijlocul de transport. De exemplu autobuzele de pe liniile 28, 21, linia 13 barat, linia 32, Expres 6. Statistic, noi am facut o analiza, sunt vreo 30.000 de elevi in Timisoara, din care cel putin 10.000 deja i-am contorizat noi care circula cu noi lunar”, a explicat Ioan Goia.

Primarul vrea leasing sau credit furnizor

Daca marti anunta ca si-ar dori sa cumpere pentru Timisoara microbuze, primarul se gandeste acum foarte serios si la fonduri.

“Urmarim care este situatia pe piata, care sunt ultimele noutati, pentru ca ne intereseaza sa imbunatatim parcul auto al RATT. Nu am luat inca o decizie de achizitie efectiva, trebuie sa ne informam, sa vedem care sunt si conditiile de pret, care sunt fondurile de care vom putea dispune. Este in atentia noastra sa innoim totusi parcul pentru mijloacele de transport in comun printr-o achizitie fie in regim de leasing, fie cu credit furnizor. Asta presupune ca platim niste rate in cazul leasingului, iar in cealalta situatie se face achizitia cu banii furnizorului, iar noi rambursam acel credit, in timp, pentru o perioada mai lunga. Este cazul minibusurilor. In functie de numarul de exemplare achizitionate, pretul poate sa scada mult”, a conchis primarul Nicolae Robu. Asta ar insemna ca investitia sa fie rambursata cu bani din bugetul local.

Si seful RATT considera ca minibusurile ar fi utile pentru Timisoara, mai ales ca sunt mai rentabile si ca gestiune a costurilor, pentru ca tot consumul se reduce sub jumatate.

“Daca noi consumam 40 de litri la un autobuz cu clima, in conditii de climatizare, vara, acesta consuma 17 litri la suta de kilometri”, a precizat Goia.

Initial, edilului sef al Timisoarei nu i-a fost foarte clar care este diferenta dintre microbuze si minibusuri. In microbuze nu se poate sta in picioare, pe cand in minibusuri se poate.

“Sunt autobuze de mica si medie capacitate, microbuzele nu permit sa se stea in picioare la transportul clasic de persoane, licentierea ARR se da in anumite conditii. Fiind transport urban, in momentul asta avem podea coborata, conditiile celelalte de rampa, pe care nu le gasim la microbuze, sunt autobuze de mica capacitate”, a conchis Ioan Goia.

Reprezentantii companiei producatoare de autovehicule au adus in fata Primariei Timisoara si un autobuz de mari dimensiuni, insa primarul Nicolae Robu nu a parut mai entuziasmat decat a fost de minibusul de 130.000 de euro.

In 2010, Primaria Timisoara a cumparat mai multe autobuze noi cu burduf, pentru care are de platit rate vreme de 7 ani. Nicolae Robu dadea ieri asigurari ca Primaria nu va mai cumpara astfel de mijloace de transport in comun pentru Timisoara.

“Cata vreme voi fi eu primar, nu se va mai cumpara niciun autobuz articulat in Timisoara, pentru ca, dupa parerea mea, este o prostie sa achizitionezi in Timisoara autobuze articulate. Timisoara este un oras care nu are bulevarde foarte lungi si traseele autobuzelor au foarte multe schimbari de directie la 90 de grade. In plus, la un oras de marimea Timisoarei nu ai numarul de calatori care la o frecventa normala in trafic sa-ti poata umple un autobuz articulat. Autobuzele trebuie sa fie mai mici si sa circule mai des”, considera Nicolae Robu.

Singurul lucru pe care domnul primar uita sa-l precizeze, sau poate nu stie este ca in comisia condusa de don gigi, care a aprobat achizitionarea autobuzelor articulate au fos si pisculita si popa, doua pesonaje care se gasesc inca (nu stiu de ce) in anturajul domnului primar. De asemenea cineva ar trebui sa-i spuna domnului primar ca autobuzele Mercedes scurte (turcesti) au costat 130.000 euro, la 30 de autobuze dandu-se grati si 5 microbuze pentru handicapati.