![]() |
Take Ionescu 83

Exploatarea din Timisoara a fost deschisa la 15 noiembrie 1942 si este astazi efectuata de
catre RATT. Cu sase linii (11, 14, 15, 16, 18 si 19) si o lungime a retelei de 24 km(stand 2006),
Timisoara are astazi cea mai mare dezvoltare a troleibuzului din Romania, dupa Bucuresti.
Reteaua de troleibuz o completeaza pe cea de tramvai (linii de la 1 la 10 - din februarie 2009),
in mod remarcabil "11" fiind un indicativ dublu atribuit pana la data de 31 ianuarie 2009.
Fostele linii de troleibuz 13 si 17 au fost de cativa ani dotate cu autobuze, pastrandu-se
totusi indicativele (linia 13 - la 21 iulie 2006).
Mai inainte, fusese desfiintata linia circulara de troleibuz 12, aceasta fiind complet
abandonata in zilele noastre, desi popa o va sarbatorii sambata cu fast
Dupa diferite planuri de extindere a tramvaiului, din anii 30, care nu
s-au mai putut realiza, cum ar fi de exemplu o legatura directa intre
Elisabetin si Cetate, s-a prevazut in 1938 introducerea noului tip de vehicul
electric. In acest sens, numele societatii de exploatare a fost schimbat in
anul 1939, din „Tramvaiele Comunale Timisoara” in „Intreprinderile
Electromecanice Timisoara” - termenul de „tramvai” nemaiaparand in titulatura
in mod explicit.
Prima linie de troleibuz din Timisoara a fost
realizata dupa planuri elaborate in 1938 de catre firma „Brown, Boveri &
Cie” din Mannheim si s-a dat in folosinta la 15 noiembrie 1942. Circulatia se
facea pe un traseu in forma de potcoava: Gara de Nord – Cetate – Piata Lahovary
(actual Piata Nicolae Balcescu) - unind astfel direct centrul istoric cu gara
principala, pe de o parte, si cu cartierul Elisabetin, pe de alta parte. In
acest mod, calatorii economiseau - fata de parcursul pe trasee de tramvai -
portiunea prin Piata Maria si Iozefin. Aceasta prima linie a fost complet
prevazuta cu retea pe ambele sensuri, a avut lungimea de circa 2,5 km si a fost
denumita cu indicativul 7, in completare la cele sase linii de tramvai
existente la acea data.
Totodata, in 1942 a fost ridicata o hala mica
pentru troleibuze, langa Depoul de Tramvaie, existent atunci la nordul Strazii
Tache Ionescu. Cladirea pastrata pana in zilele noastre are 30 m lungime, 10,5
m latime si putea adaposti 4 vehicule. Depoul troleibuzelor era astfel
accesibil doar printr-o linie de serviciu de aproximativ un kilometru lungime,
prevazuta din pacate doar cu cale simpla.
La inceput au fost introduse concomitent in
circulatie doar 3 din cele 7 troleibuze. Abia din anul 1943 s-a suplimentat
numarul acestora la 5.
In anii 1947/1948 a urmat aparitia celei de a
doua linii, in zona nordica a orasului. Noul tronson in lungime de 2800 m lega
Cetatea cu Calea Lipovei, prin Calea Aradului, bucla de intoarcere fiind
situata – la fel ca si astazi – la intersectia cu Str. Ion Ionescu de la Brad
(actuala linie 14).
In anul 1954 s-a deschis prelungirea de 100 m
de la Gara de Nord la Str. Gelu, careia i-a urmat in 1955 legatura de 2500 m la
Calea Aradului, actuala linie 18.
Mai tarziu, si zona Mehala a fost conectata la
reteaua de troleibuz, prin noua linie 13. Aceasta circula initial, din 1968,
pana la Bulevardul Cetatii, apoi din 1970, pana la Piata Avram Iancu, pentru ca
in final, din 1978, sa circule pana la Str. Grigore Alexandrescu, la marginea
vestica a orasului.
La 14 septembrie 2009, liniile 11 si 18 si-au
modificat capetele sudice. Linia 11 circula de atunci doar pana la Str.
Gheorghe Baritiu, iar linia 18 pana la Combinatul Solventul.
Parcul circulant
Prima Generatie (Fiat-Marelli)
La deschiderea exploatarii, in 1942, I.E.T.
s-a asigurat de primirea a sapte troleibuze scurte cu doua axe de la „Fiat”,
din Italia aliata, ce aveau echipamentele electrice livrate de catre „Marelli”.
Puterea motorului acestui tip de vehicule atingea 29,5 kW. Primul dintre ele a
fost casat in 1955, iar restul de sase - intre 1961-1963.
A doua generatie (ZIS)
In prima jumatate a anilor 50, zestrea de
vehicule italiene a fost completata cu 5 noi troleibuze de mare capacitate,
importate din URSS. Aceste vehicule, de tip MTB-82, erau produse de
"ZIS" si aveau puterea motorului de 86 kW. Primul dintre ele a fost
livrat in 1951, sosirea celelaltor patru urmand in 1954. Pana in 1964, toate
aceste cinci vehicule au fost retrase din circulatie.
[…]
Bibliografie
Dorin Sarca, Gh. Radulovici: Centenarul tramvaielor din
Timişoara, Monografie 1869−1969. Timişoara
1969.
1869−1994, 125 de ani de circulaţie cu
tramvaiul în Timişoara, Monografie. Timişoara 1994.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu