Transportul public gratuit in Timisoara ar insemna subventii de peste 17 milioane de euro pe an
Scris de A. Strugariu
În ce situaţie ne aflăm în prezent? Mai bine de jumătate din călători
oricum nu plătesc pentru bilete sau abonamente, spun reprezentanţii
Primăriei Timişoara şi cei ai Regiei Autonome de Transport Timişoara.
Anul trecut, în noiembrie, primăria a decis să treacă la un nou
sistem de decontare a gratuităţilor la transportul public. Să nu se mai
deconteze fiecare călătorie sau abonament încheiat de beneficiarii de
reduceri sau gratuităţi, ci să se plătească, lunar, o sumă pauşală către
RATT. S-a aprobat acordarea unei compensaţii de 65% de la bugetul local
pentru acoperirea costurilor de exploatare ale operatorului de
transport în vederea asigurării de gratuităţi şi reduceri.
„Am decis să adoptăm un sistem în spiritul celor care se practică în
ţările din vestul şi nordul Europei, un sistem de decontare pauşal, în
care primăria se angajează să suporte un procent din cheltuielile de
funcţionare ale RATT, iar RATT se angajează să asigure gratuităţi pentru
categoriile care au beneficiat şi până acum de gratuitate, la care se
adaugă şi elevii de liceu. (…) În acest nou sistem, noi vom plăti o sumă
care e în jurul a 3,5 milioane de lei pe lună către RATT”, explica
atunci primarul Nicolae Robu.
Dacă facem un calcul în linii mari şi înmulţim 3,5 milioane de lei cu
12, câte luni sunt într-un an, rezultă suma de 42 de milioane de lei pe
an.
Dacă ne referim la călătorii plătitori de bilete sau abonamente,
reprezentanţii RATT spun că încasează de la aceştia lunar cam 3 milioane
de lei, potrivit încasărilor din 2013, deci ar rezulta 36 de milioane
de lei pe an, bani care ar trebui să reprezinte subvenţie în plus de la
bugetul local faţă de sumele plătite în prezent. În total, la un calcul
generic, am ajunge la 78 de milioane de lei, deci peste 17 milioane de
euro pe an.
Mijloacele de transport în comun ale RATT parcurg peste 26.000 de
kilometri pe zi din datele prezentate de către reprezentanţii Regiei
locale de transport.
„Într-o singură zi, mijloacele noastre de transport în comun,
tramvaiele, autobuzele şi troleibuzele, parcurg circa 26.000 de
kilometri. La tramvaie avem 9.002 kilometri parcurşi, la troleibuze
6.616 kilometri pe zi, la autobuzele urbane 5.476 kilometri, iar la cele
Expres – 5.180 kilometri pe zi”, spune purtătorul de cuvânt al RATT,
Cosmin Bradu.
În prezent, în Timişoara beneficiază de gratuitate pe mijloacele de
transport în comun pensionarii, preşcolarii, elevii din ciclul primar şi
gimnazial, liceenii, studenţii, angajaţii Casei Faenza, angajaţii Salvo
şi cei ai Serviciului de Ajutor Maltez, beneficiarii Legii 416 din 2001
privind venitul minim garantat, beneficiarii legilor 341 din 2004, 44
din 1994 şi 309 din 2002, cetăţenii de onoare ai oraşului şi multe alte
categorii de persoane.
Chiar dacă pentru alte investiţii în domeniul transportului, cum ar
fi achiziţia de tramvaie noi, nu sunt bani, primarul Nicolae Robu spune
că municipalitatea ar avea capacitatea de a susţine subvenţionarea
transportului public în proporţie de 100 la sută, pentru toată lumea,
aşa cum s-a decis la Lugoj, de exemplu, iar acest lucru ar putea deveni
realitate înainte de anul 2015. Edilul crede că marele avantaj l-ar
reprezenta faptul că oamenii ar folosi pe o scară mult mai largă
mijloacele de transport în comun.
„Faţă de multiplele gratuităţi pe care noi le avem deja în derulare
pentru toţi pensionarii, pentru toţi elevii, pentru toţi studenţii şi
alte categorii mai puţin numeroase, nu ar fi însemnat o sumă atât de
mare încât să nu ne-o putem permite. Trebuie să vedem şi avantajele.
Prin asta am fi încurajat cetăţenii să folosească mai puţin maşinile şi
să folosească mai mult mijloacele de transport în comun. Automat
străzile ar fi fost mai puţin încărcate şi traficul ar fi devenit mai
fluent, poluarea în oraş ar fi fost redusă… Este o sumă de avantaje,
le-am avut pe toate în vedere, analiza am declanşat-o astă-toamnă. Nu
exclud să punem ideea în practică înainte de 2015. Nu exclud, să nu se
recepteze ceea ce spun ca o promisiune că vom introduce gratuitatea de
mâine”, a afirmat Robu.
În acest context ar deveni inutil sistemul de ticketing implementat
pe bani grei la Regia Autonomă de Transport Timişoara în timpul fostei
administraţii. Vorbim despre un sistem integrat pentru eficientizarea
încasărilor şi cheltuielilor – ticketing şi monitorizare prin GPS în
valoare totală de circa 4,1 milioane de euro.
28 iunie, 2013 Roxana Deaconescu
