De ce tace popa?

Scris de A. Strugariu Dacă fostul primar al Timişoarei Gheorghe Ciuhandu a dat startul promovând gratuităţile pe scară largă pe mijloacele de transport în comun, actualul primar Nicolae Robu plusează şi propune să fie generalizat transportul public gratuit. Adică toată lumea să circule gratuit cu tramvaiul, cu autobuzul ori troleibuzul în Timişoara. Gratis este un fel de-a spune, pentru că cineva va trebui să suporte totuşi costurile pe care le presupune transportul public. În ce situaţie ne aflăm în prezent? Mai bine de jumătate din călători oricum nu plătesc pentru bilete sau abonamente, spun reprezentanţii Primăriei Timişoara şi cei ai Regiei Autonome de Transport Timişoara. Anul trecut, în noiembrie, primăria a decis să treacă la un nou sistem de decontare a gratuităţilor la transportul public. Să nu se mai deconteze fiecare călătorie sau abonament încheiat de beneficiarii de reduceri sau gratuităţi, ci să se plătească, lunar, o sumă pauşală către RATT. S-a aprobat acordarea unei compensaţii de 65% de la bugetul local pentru acoperirea costurilor de exploatare ale operatorului de transport în vederea asigurării de gratuităţi şi reduceri. „Am decis să adoptăm un sistem în spiritul celor care se practică în ţările din vestul şi nordul Europei, un sistem de decontare pauşal, în care primăria se angajează să suporte un procent din cheltuielile de funcţionare ale RATT, iar RATT se angajează să asigure gratuităţi pentru categoriile care au beneficiat şi până acum de gratuitate, la care se adaugă şi elevii de liceu. În acest nou sistem, noi vom plăti o sumă care e în jurul a 3,5 milioane de lei pe lună către RATT”, explica atunci primarul Nicolae Robu. Dacă facem un calcul în linii mari şi înmulţim 3,5 milioane de lei cu 12, câte luni sunt într-un an, rezultă suma de 42 de milioane de lei pe an. Dacă ne referim la călătorii plătitori de bilete sau abonamente, reprezentanţii RATT spun că încasează de la aceştia lunar cam 3 milioane de lei, potrivit încasărilor din 2013, deci ar rezulta 36 de milioane de lei pe an, bani care ar trebui să reprezinte subvenţie în plus de la bugetul local faţă de sumele plătite în prezent. În total, la un calcul generic, am ajunge la 78 de milioane de lei, deci peste 17 milioane de euro pe an. Mijloacele de transport în comun ale RATT parcurg peste 26.000 de kilometri pe zi din datele prezentate de către reprezentanţii Regiei locale de transport. „Într-o singură zi, mijloacele noastre de transport în comun, tramvaiele, autobuzele şi troleibuzele, parcurg circa 26.000 de kilometri. La tramvaie avem 9.002 kilometri parcurşi, la troleibuze 6.616 kilometri pe zi, la autobuzele urbane 5.476 kilometri, iar la cele Expres – 5.180 kilometri pe zi”, spune purtătorul de cuvânt al RATT, Cosmin Bradu. În prezent, în Timişoara beneficiază de gratuitate pe mijloacele de transport în comun pensionarii, preşcolarii, elevii din ciclul primar şi gimnazial, liceenii, studenţii, angajaţii Casei Faenza, angajaţii Salvo şi cei ai Serviciului de Ajutor Maltez, beneficiarii Legii 416 din 2001 privind venitul minim garantat, beneficiarii legilor 341 din 2004, 44 din 1994 şi 309 din 2002, cetăţenii de onoare ai oraşului şi multe alte categorii de persoane. Chiar dacă pentru alte investiţii în domeniul transportului, cum ar fi achiziţia de tramvaie noi, nu sunt bani, primarul Nicolae Robu spune că municipalitatea ar avea capacitatea de a susţine subvenţionarea transportului public în proporţie de 100 la sută, pentru toată lumea, aşa cum s-a decis la Lugoj, de exemplu, iar acest lucru ar putea deveni realitate înainte de anul 2015. Edilul crede că marele avantaj l-ar reprezenta faptul că oamenii ar folosi pe o scară mult mai largă mijloacele de transport în comun. „Faţă de multiplele gratuităţi pe care noi le avem deja în derulare pentru toţi pensionarii, pentru toţi elevii, pentru toţi studenţii şi alte categorii mai puţin numeroase, nu ar fi însemnat o sumă atât de mare încât să nu ne-o putem permite. Trebuie să vedem şi avantajele. Prin asta am fi încurajat cetăţenii să folosească mai puţin maşinile şi să folosească mai mult mijloacele de transport în comun. Automat străzile ar fi fost mai puţin încărcate şi traficul ar fi devenit mai fluent, poluarea în oraş ar fi fost redusă… Este o sumă de avantaje, le-am avut pe toate în vedere, analiza am declanşat-o astă-toamnă. Nu exclud să punem ideea în practică înainte de 2015. Nu exclud, să nu se recepteze ceea ce spun ca o promisiune că vom introduce gratuitatea de mâine”, a afirmat Robu. În acest context ar deveni inutil sistemul de ticketing implementat pe bani grei la Regia Autonomă de Transport Timişoara în timpul fostei administraţii. Vorbim despre un sistem integrat pentru eficientizarea încasărilor şi cheltuielilor – ticketing şi monitorizare prin GPS în valoare totală de circa 4,1 milioane de euro.