Ce mult seamana cu ce se intampla la Timisoara

Primăria Capitalei a falimentat Uzina RATB. Muncitorii de la Uzina de Reparaţii – Ateliere Centrale au demosntrat că pot produce tramvaie conforme cu cerinţele actuale, însă Sorin Oprescu nu vrea ca Primăria să mai cumpere mijloacele de transport fabricate de RATB. Edilul-şef preferă tramvaiele din străinătate, aproape de două ori mai scumpe. Între timp, bucureştenii circulă în tramvaie ce trebuiau retrase de mai bine de zece ani. În ultimii 20 de ani, primarii Capitalei au lăsat baltă Uzina de Reparaţii – Ateliere Centrale (URAC) a Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB). Astfel, uzina ce trebuia să reînnoiască flota de tramvaie a RATB a ajuns să nu mai aibă activitate. Actualul primar general al Capitalei, Sorin Oprescu, a pus bomoboana pe coliva URAC, refuzând să mai achiziţioneze tramvaie de la uzina RATB, cu toate că aceasta a demonstrat că poate produce mijloace de transport conforme cu standardele actuale. „Uzina nu mai produce nimic, în momentul de faţă. Doar asigură reparaţii. Putem produce tramvaie la URAC, dar este nevoie ca Primăria Capitalei să le cumpere. Au fost produse cele patru tramvaie noi pentru inaugurarea Pasajului Basarab şi atât. Uzina a produs doar patru tramvaie în 11 ani. Primarul general nu vrea să cumpere tramvaie noi pentru RATB. Aceasta cu toate că avem tramvaie ce şi-au depăşit de opt ani şi mai mult durata maximă de viaţă”, a declarat pentru PUTEREA preşedintele executiv al sindicatului RATB, Vasile Petrariu. Una dintre puţinele iniţiative bune pe care le-a avut controversatul fost director general al RATB, Adrian Criţ, a fost aceea de a încheia o înţelegere prin care URAC să producă tramvaie pentru Viena. Dar contractul nu a mai fost semnat, după înlăturarea lui Criţ de la şefia Regiei. „Era o idee bună. Aveam de lucru pentru uzină şi exportam. Dar, cum se întâmplă la noi, cu numirile pe criterii politice, când pleacă un director, cel care vine nu mai continuă proiectele începute de predecesorul său, chiar dacă unele au fost bune. A mai existat o înţelegere cu cei de la Astra Arad pentru un proiect comun, dar suma plătită era prea mare. Nu ştiu ce a fost acolo. Cert este că nu s-a mai semnat”, ne-a mai declarat Petrariu. Potrivit sindicalistului, dacă RATB ar cumpăra tramvaie din Franţa, cum vrea Primăria Generală, ar plăti semnificativ mai mult. „La URAC producem un tramvai pentru 1,2 – 1,7 milioane de lei, în timp ce în Franţa costă între 2,5 şi 2,7 milioane de lei. În plus, pentru tramvaiele noastre putem asigura noi service-ul. La autobuze, avem un contract cu EvoBus pentru asigurarea de service, în perioada de garanţie, dar s-ar putea să dorească ei să se ocupe în continuare. Şi autobuzele au ieşit din perioada lor maximă de viaţă. Este o problemă”, ne-a mai declarat Petrariu. Tăiată şi dusă la fier vechi după privatizare? În mai bine de 20 de ani, la Uzina RATB nu a mai fost realizată nici o investiţie în linia de producţie sau pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă. Liderul sindicaliştilor din RATB atrage atenţia că transformarea regiei de transport public în societate comercială ar putea conduce la desfiinţarea URAC. „Uzina funcţionează în cadrul Regiei. Dacă va fi transformată RATB în societate comercială, cum vrea domnul primar Oprescu, nu ştiu dacă mai poate prelua şi uzina. Este posibil să fie separată şi privatizată. Va fi foarte greu pentru uzină să-şi găsească singură de lucru. Cât există RATB şi uzina are de lucru”, ne-a mai spus Petrariu. În acest moment, la URAC lucrează 1.100 de oameni, dintre care 800 muncesc la partea de producţie. storic Uzina de Reparaţii „Atelierele Centrale” din cadrul Regiei Autonome de Transport Bucureşti a fost înfiinţată la puţin timp după constituirea în anul 1909 a Societaţii Comunale a Tramvaielor Bucureşti. Având o experienţă de aproape un secol în repararea, recondiţionarea, transformarea şi modernizarea vehiculelor de transport urban şi a utilitarelor, Uzina de Reparaţii din cadrul RATB păstrează vechile tradiţii, fiind în acelaşi timp pregatită să facă faţă noilor confruntări pe plan tehnologic.