Premiere în Timişoara

 

1365 – Timişoara este primul oraş din Ungaria medievală care va primi o stemă ca urmare a unei donaţii regale;

1718 – este atestată la Timişoara cea mai veche fabrică de bere din România;

1718 – s-a deschis prima şcoală elementară din Cetatea Timişoarei, fiind, totodată, şi prima din România;

1728 – încep lucrările de canalizare a Begăi, care va deveni primul canal navigabil din ţară;

1745 – se construieşte spitalul municipal, care va fi primul din România. Mai mult, Timişoara are un spital municipal cu 24 de ani înaintea Vienei şi cu 34 de ani înaintea Budapestei);

1753 – după Viena şi Budapesta, Timişoara va fi al treilea oraş din Imperiul Habsburgic care va avea stagiune teatrală permanentă;

1760 – Timişoara este primul oraş al Imperiului Austro-Ungar cu iluminat stradal, care se făcea cu lămpi cu petrol şi seu;

1771 – este editat primul ziar din România, „Temeswarer Nachrichten”, acesta fiind şi primul ziar german din sud-estul Europei;

1815 – se deschide publicului biblioteca lui Josef Klapka, prima bibliotecă publică de împrumut din Imperiul Habsburgic, din Regatul Ungariei şi din teritoriile româneşti;

1819 – la Timişoara, pentru prima dată în Europa Centrală, se administrează vaccinul antivariolic;

1823 – Bolyai Janos anunţă, în oraşul de pe Bega, descoperirea primei geometrii neeuclidiene din lume;

1847 – Johann Strauss fiul concertează pentru prima oară în afara Vienei, concertul desfăşurându-se în curtea fabricii de bere din Timişoara;

1855 – Timişoara este primul oraş din Imperiul Habsburgic care are străzile iluminate cu gaz;

1869 – începe să circule primul tramvai tras de cai de pe teritoriul actual al ţării;

Având ca exemplu reuşita altor oraşe din Europa care au optat pentru tramvaiul cu cai – primul dintre acestea fiind Parisul încă din 1854 – conducătorii urbei noastre au optat pentru rezolvarea problemei prin aplicarea “Şinei de fier” pe străzile Timişoarei, folosindu-se la început tracţiunea animală. Ca urmare, la 3 noiembrie 1867 a luat fiinţă o societate pe acţiuni pentru construirea unei linii ferate cu tracţiune animală, în scopul facilitării transportului de persoane şi mărfuri, pe distanţele între suburbiile Fabric, Cetate şi Iozefin, până la gara Căilor Ferate. Printre fondatorii societăţii se număra însuşi primarul oraşului, domnul Carol Küttel, ca preşedinte.

În luna aprilie a anului 1869, conducerea lucrărilor de construcţie a liniei a fost încredinţat inginerului – de origine elveţiană – Enric Baader, care a devenit şi directorul societăţii."   

1884 – peste doar 29 de ani, oraşul de pe Bega va fi primul din Europa cu străzile iluminate electric;

1886 – prima staţie de salvare din Ungaria şi România;

1895 – în Timişoara va fi prima stradă asfaltată din România;

1899 – aici va fi pus în funcţiune primul tramvai electric din România;

1902 – aici se joacă primul meci de fotbal de pe teritoriul actual al ţării;

1921 – se înfiinţează prima firmă din ţară în domeniul fabricaţiei de corpuri de iluminat, „Dura”;

1928 – se înfiinţează FC Ripensia, primul club profesionist de fotbal din România. Ripensia este prima echipă profesionistă de fotbal din ţară;

1938 – se realizează prima maşină de sudat şine de cale feratăşi tramvai inventată în lume, de prof. Corneliu Micloşi;

 Corneliu Miklosi
(1887-1963)
Corneliu Mikloşi s-a născut în comuna Covăsînţ la 5 martie 1887, într-o familie modestă de preot român. Personalitatea sa viguroasă va marca, timp de decenii şi peste decenii, viaţa tehnică şi ştiinţifică a municipiului Timişoara. Elev la Liceul „Moise Nicoară" din Arad începe studiile superioare la Politehnica din Karlsruhe, unde rămâne un singur an, apoi în intervalul 1906-1909 urmează cursurile Universităţii Tehnice din Budapesta. Este imediat reţinut la Catedra de tehnologie mecanică a Universităţii Tehnice, unde va funcţiona până în anul 1913, dată la care va trece ca inginer la o fabrică de cabluri electrice „Siemens" tot la Budapesta.
Avînd şi avizul primarului Timişoarei din acel timp, inginerul Stan Vidrighin, om de mare valoare şi largă deschidere intelec­tuală, va fi numit, în martie 1920, ca inginer şef şi mai apoi ca director la Tramvaiele Comunale Timişoara, care din 1922 fuzionând cu Uzina electrică vor forma „Întreprinderile Electromecanice din Timişoara", pe care le va conduce până în anul 1949. In tot acest lung interval, şi încă după aceea, el va fi şi profesor la Şcoala Politehnică din Timişoara, unde în perioada 1925-1930 va preda cursul de Tehnologie mecanică şi aliaje industriale, cît şi la Universitatea Tehnică din Budapesta unde în intervalul 1927-1928 va preda cursul de Metalografie. 
El va introduce pentru prima dată în ţară, la Timişoara, troileibuzul. În cadrul activităţii de la întreprinderea Electromecanică Timişoara,
dr. ing. Corneliu Mikloşi va crea, o vastă bibliotecă tehnică, începută în
anul 1934, şi care va rămâne ca o dovadă a interesului său continuu
pentru ridicarea calificării profesionale a personalului. Alături de ridicarea calificării profesionale a întregului personal muncitor a depus o activitate de excepţie pentru dezvoltarea Uzinei electrice, ţinând seama de necesităţile de viitor, prin ridicarea parametrilor de funcţionare la cazane, prin reducerea pierderilor de reţele.
În perioada de tinereţe va fi profesor la Şcoala Politehnică din Timişoara; va reintra în cadrul Şcolii Politehnice din nou în anul 1947 şi va conduce până la pensionare (1957) catedrele de Utilizarea energiei electrice şi de Sudură. În perioda 1951-1954 va conduce colectivul pentru „Combustibili" de la Baza din Timişoara a Academiei, va fi consilier la întreprinderea „Electrocombinat 4" şi la „Institutul de Proiectări pentru Maşini", ambele din Timişoara, iar din 1954 şi până la moartea sa, va conduce Secţia de Sudură a Bazei din Timişoara a Academiei Române. În anul 1955 fusese ales membru titular al Academiei Române şi drept urmare între anii 1956 şi 1963 va fi directorul Centrului de Cercetări Tehnice al Bazei din Timişoara a Academiei Române.
Activitatea inginerească s-a împletit strâns cu cea de cercetător. Academicianul Mikloşi va aduce contribuţii substanţiale prin cercetările proprii în domeniul sudurii. O creaţie importantă a academicianului Mikloşi a fost maşina de sudat capete de şină in situ, maşină cunoscută sub denumirea de „Taurus", prima de acest fel realizată pe plan mondial. Publicînd peste o sută de lucrări ştiinţifice, tratate, cursuri, a
abordat domenii aparent eterogene dar toate erau legate de preocupările
sale de serviciu, de interesul său de durată în cercetarea ştiinţifică sau
de faptul că era profesor la Politehnica timişoreană. În această din urmă
calitate a fost un model de competenţă ştiinţifică, seriozitate în muncă,
punctualitate şi corectitudine faţă de studenţi. 
A realizat, de asemenea, o centrală hidroelectrică la Muntele Mic. S-a preocupat, încă din 1937, de Electrificarea rurală în România în lumina datelor statistice, lucrare publicată şi care conţinea dalele de bază pentru electrificarea ţării. A fost, probabil, cel dintâi director de întreprindere care a folosit studiul statistic pentru a aprecia modul în care urmează a fi dezvoltat transportul în comun. 

1953 – Timişoara este singurul oraş din Europa care are trei teatre de stat, unul în limba română, unul în limba maghiarăşi unul în limba germană;

1961 – este realizat, la Institutul Politehnic Timişoara, primul computer din generaţia întâi din mediul universitar din ţarăşi printre primele din Europa;

1969 – este publicat primul tratat enciclopedic de ecuaţii funcţionale din lume, de către prof. dr. M. Ghermănescu;

1989 – Timişoara devine primul oraş liber de comunism din România;

1992 – au loc primele intervenţii chirurgicale laparoscopice în ginecologie şi primele operaţii plastice mamare cu proteză (prof. I. Munteanu, în colaborare cu Clinica de Ginecologie din Heidelberg);

1993 – prima histerectomie totală pe cale laparoscopică (prof. I. Munteanu, în colaborare cu Clinica din Kiel);

1995 – realizarea fertilizării in vitro şi a embriotransferului uman în România; înfiinţarea primului Centru de Laparoscopie, Chirurgie Laparoscopicăşi Fertilizare in vitro;

1996 – naşterea primului copil conceput in vitro în România şi realizarea primului embriotransfer de copil la mama purtătoare, de către echipa prof. Ioan Munteanu;

2000 – primul oraş din România care elaborează o strategie de dezvoltare economico-socială, realizată de Primăria Timişoara;

2001 – Timişoara este primul oraş din ţară care are o reţea de infochioşcuri, realizată tot de primăria oraşului;

2001 – are loc prima operaţie pe inimă cu laser, din ţară;

2001 – se organizează, de către consiliul local al oraşului, prima audiere publică din România;

2002 – pentru prima dată în ţară, este introdus la Timişoara sistemul de plată a taxelor şi impozitelor prin internet;

2002 – primul ziar („Monitorul Primăriei”) editat de o primărie (Primăria Timişoara) şi difuzat gratuit cetăţenilor;

2003 – în premieră naţională, şedinţele de consiliu local (Consiliul Local Timişoara) sunt transmise prin internet;

2003 – primul transplant de celule stem hematopoietice, cu scopul regenerării muşchiului cardiac la un pacient cu infarct miocardic întins (este prima intervenţie de acest fel din Europa de Est, realizată de echipa prof. dr. Ştefan Drăgulescu)